„Marfa spirituala, marfa spiritualaaaaa, de vanzare, marfa spirituala, aveeeem!”
„Marfa sufleteasca, marfa sufleteasca, compericalizam vise, vise noi, pentru un an nou, comercializam vasc pentru iubire, avem vise de vanzare, la preturi mici, la preturi mari, sa le bubuiti la miezul noptii!”
Doi cersetori murdari strigau pe intrecute la un colt de strada, uzi, tristi, dar cu flacari de sperante in ochi. Zumzetul orasului nu reusea sa le acopere vocile, sau sa le confiste visele pe care le vindeau cu atata convingere, si pe de-asupra, neautorizati. Dar cui ii trebuie autorizatie ca sa vanda niste amarate de vise, intr-o societate secata de sperante? De ce le-ar cere impozit cineva acestor vanzatori de vise, ma ales ca nimeni nu ii lua in seama, oamenii treceau pe langa ei, copii ii priveau speriati, adultii cu repros si suspiciune, altii nici nu ii bagau in seama, erau prea ocupati cu sarbatorile lor patetice, aveau prea multe cumparaturi de facut, si in plus, erau reduceri colosale. Cine s-ar sinchisi o secunda pentru un vis, pentru o boaba de speranta? Timpul, e mult prea pretios!
Batranii erau batrani, si visele lor fusesera multe, si neimplinite in mare parte, cu toate astea, nu-si pierdeau speranta, vor avea altii timp sa le implineasca pentru ei, poate vor gasi vreun copil care chiar va crede in iluziile lor, care va avea destul suflet sa le cumpere pe toate, si atuncim cersetorii cei murdari, cu barbile lor incalcite, vor avea multumirea ca si-au pasat sufletul cuiva care merita, cuiva care nu se va lasa luat de val si va ramane cu picioarele pe pamanta, care va stii cum sa pretuiasca o minune si sa cultive un vis. Mi-am luat si eu zilele astea cateva vise, le-am udat cu putina speranta, si sper ca vor creste mari, fara sa fie afectate de ceea ce pare o dulcegarie ieftina. Totusi, e sfarsit de an, stiti voi, „maine anu’ se-nnoieste”, asa ca am nevoie de ceva sa imi innoiesc sufletul, sa stiu ca pornesc in noul an cu dreptul,si la fel va doresc si voua sa faceti, sa va detasati de anul asta care a trecut, daca a fost un an greu, ca in cazul meu, sau sa il impaturiti frumos intr-un folder cu poze, sa mai scoateti din ele si pe hartie, sa le puneti intr-un album frumos, si sa treceti in anul asta fericiti, calzi si gata sa cumparati vise de la orice colt de strada. La multi ani in 2009, numai de bine, si numai bucurii!
Reverie 