Tag Archives: umbrela

Sub umbrela

show_12cc0589fdb95c(448, 46);

Yann Tiersen&Natacha Regnier-La parapluie
Asculta mai multe audio Muzica »

Play and read!

Poti sa te intelegi cu celalalt tu, si sa te plimbi pe strazile aerisite, si poate sa ploua, si sa canti. Poti sa tragi pe nas praf de aer umezit de stropii de apa, si poti sa razi.

Azi nu imi pasa, azi ma respect, azi imi permit sa rad cu zgomot, sa ripostez.

As scrie despre frustrari, si neimpliniri sufletesti, iubiri pierdute in apele involburate ale Sambetei, as scrie despre defectele umane, dar dor…

Am anemie sufleteasca, simt ca se scurge vlaga din madularele fericirii mele, ca-ntr-un film mut, rusesc, un film din care nu pot sa pricep nimic. Simt ca nu sunt fericita! Dar nu imi pot intelege fericirea, e prea simpla pentru perceptia mea, eu nu pot sa simt decat tristetea, fericirea ma inspaimanta! Imi scriu propria simfonie in fa diez si stiu ca-mi zgarie timpanele; ce prost e scrisa! Si nu bag de seama ca muzica pe care imi traiesc viata suna ca  fundalul sonor al unui film de groaza. Vreau sa sufar, vreau sa ma doara, sa spintece in carne vie, sa ma arda cu fierul incins ca sa scriu…prin suferita scriu, scrisul insemna suferinta. Cel putin pentru mine…

Sa scriu, sa transpun pe hartie tot abjectul ce l-am trait, toata decadenta, toata stralucirea pasagera, tot ce-a fost dezamagire…

Decazi, decazi,  decazi, decazi, cazi, te spargi, te rupi in bucati si mori ucis de remuscare. Te doare? Se frange ceva in interior, te doare si simti cum te spargi, te rupi incet, te doare…

De-a dreptul fenomenal, acum vei gandi ca am slabit, ti-am zis, sunt anemica, sunt anemica spiritual, nu mai traiesc sufleteste!
Mi-e frica, mi-e frica si simt senzatie cum se urca pe maduva spinarii, simt naduseala rece, de gheata, simt… Sunt doar un suflet ratacind pe strazi  prost luminate. Cararile luminii sunt inchise, ma asteapta sa le deschid.

M-as ascunde sub o umbrela, sa dorm in ploaie, sa nu mai simt apa, sa aud doar picaturile cum lovesc si uda asfaltul, cum creeaza noroiul, cum se naste mizeria, namolul!
Strazi, strazi udate de ploaie, apa, vant si frig, burnita! Dar eu ma simt in siguranta sub o umbrela, ma simt fericita, si mi-e cald, si parca vine primavara, si miroase a flori si a menta salbatica! Si dansez cu umbrela in mana, in timp ce oamenii trec grabiti, ma ignora. Cativa tanci se uita la mine „Uite-ooooo, ce nebuna eeee!” si eu le strig razand „Veniti si voi, hai sa dansam sub umbrela!” Si sub umbrela dansam, feriti de frig, si de rau, si de oameni. Sunt eu si-o sleahta de copii, dansam in ploaie sub o umbrela!

Azi sunt fericita, si nu scriu despre frustrari, nici despre tristete. Azi dansez sub o umbrela, si uit de toti, uit si de mine, si-mi las alter-ego-ul sa zburde. Alter-ego-ul meu e fericit, eu sunt cea trista!